Istoria Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului

acuarelaIntroducere

Sfânta Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului cuprinde în jurisdicţia sa judeţul Argeş, al cărui nume, de origine dacică, vine de la râul omonim, care îl străbate în cursul său superior. Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a României, între 440 83´ şi 450 37´ latitudine nordică şi 240 25´ şi 250 20´ longitudine estică1.

Remarcăm faptul că paralela 450 împarte teritoriul argeşean în părţi aproximativ egale2. În partea nordică, limita judeţului Argeş trece peste crestele înalte ale munţilor Făgăraş, traversează masivul Piatra Craiului şi culoarul rucăr-Bran, despărţindu-l de judeţele Sibiu şi Braşov. la est, limita cu judeţul Dâmboviţa, mult mai lungă, urmăreşte, în general, linia meridianului, şi traversează munţii leaota, Subcarpaţii Munteniei, valea Dâmboviţei, Subcarpaţii getici, piemontul Cândeşti şi câmpia găvanu-Burdea; la sud, limita cu judeţul Teleorman taie câmpia găvanu-Burdea de la est la vest; în sud-vest, limita cu judeţul Olt continuă din câmpie spre piemontul Cotmeana şi traversează văile din bazinul superior al râului Vedea; la vest, limita cu judeţul Vâlcea traversează valea râului Topolog şi continuă, paralel cu aceasta, până la obârşie, suprapunându-se Subcarpaţilor getici şi versantului sudic al munţilor Făgăraş3.

Relieful este variat şi coboară în trepte, de la nord la sud. În nord, culmea principală a munţilor Făgăraş cuprinde cele mai înalte culmi din Carpaţii româneşti (vârfurile Moldoveanu, 2544 m., Negoiu, 2535 m. şi Dara, 2500 m.)4.

În centru este o regiune deluroasă, care cuprinde muscelele Argeşului, ale Muscelului5 şi alte subunităţi ale Podişului getic, iar în sud sunt câmpiile Piteştiului şi găvanu-Burdea. Varietatea tipurilor de relief determină o climă temperat-continentală şi o mare densitate a reţelei hidrografice, reprezentată, în partea de nord, de cursul superior al râului Argeş, cu afluenţii săi, în partea centrală de râul Topolog, iar în partea de sud de râurile Cotmeana şi Teleorman.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, judeţul Argeş are trei municipii, (Piteşti – reşedinţa de judeţ, Curtea de Argeş – sediul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului şi Câmpulung Muscel – prima capitală a Ţării româneşti, ca stat independent), trei oraşe (Costeşti, Mioveni şi Topoloveni) şi 93 de comune cu 577 de sate6.

Judeţul Argeş cuprinde cea mai mare parte a judeţelor istorice Argeş şi Muscel. În 1950, în locul împărţirii tradiţionale, în judeţe, cu subunităţile lor administrative, s-au organizat regiunile şi raioanele, după model sovietic. Odată cu această reformă, judeţul Muscel a fost desfiinţat, fiind cuprins, cea mai mare parte, în regiunea Argeş.

După 1968, când s-a revenit la împărţirea pe judeţe, cea mai mare parte a ţinutului Muscel a rămas în componenţa judeţului Argeş, ca şi astăzi.

Prin urmare, pentru că în cadrul judeţului Argeş actual există, de fapt, două ţinuturi, titulatura eparhiei noastre este de Sfânta Arhiepiscopie a Argeşului şi Muscelului.

1 Dan Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, editura enciclopedică, Bucureşti, 2000, p. 67.

2 Ibidem şi Radu Stancu şi colab., Argeş. Monografie, editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 11.

3 Radu Stancu şi colab., Argeş. Monografie,…, p. 11 şi Aurelia Barco şi eugen nedelcu, Judeţul Argeş, ed. Academiei, Bucureşti, 1974, pp. 9 şi urm..

4 Dan Ghinea, op. cit., p. 67.

5 Pronunţia locală este muşcèl-muşcèle, de la diminutivul latinesc monticellus, (Vezi C. alessandrescu, Dicţionar geografic al judeţului Muscel, Bucureşti, 1893, p. 215).

6 Dan Ghinea, op. cit., pp. 68-76.

Top